A Doua Fundaţie

A Doua Fundaţie - Isaac Asimov A Doua Fundatie, in traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu, este cel de-al treilea segment al seriei Fundatiei (si cel din urma din trilogia originala, aparuta initial in serial in revista Astounding, intre 1942 si 1950, si ulterior in volum, intre 1951-1953). In 1966, participantii la conventia mondiala (Worldcon) au ales trilogia Fundatiei drept cea mai buna serie SF a tuturor timpurilor. Ulterior, la insistentele editorilor sai, Asimov a decis sa dea o urmare trilogiei initiale (Foundation’s Edge), apoi alta, apoi doua volume prequel, legind totodata intr-un ciclu coerent mai toate operele sale majore (trilogia Imperiului si seria povestirilor si romanelor cu roboti pozitronici). Seria de autor Asimov de la Paladin si-a propus in mod explicit, pentru intiia oara in Romania, publicarea celor trei mari cicluri fictionale. A Doua Fundatie continua povestea Catirului, mutantul cu extraordinare puteri psihice care, in volumul precedent, Fundatia si Imperiul, a dat peste cap, aparent iremediabil, Planul Seldon; desi mutantul si-a creat propriul imperiu, teama sa de a Doua Fundatie nu s-a stins, iar confruntarea cu membrii acesteia va fi inevitabila. Iar dupa accidentul istoric al aparitiei Catirului, va veni rindul conducatorilor Fundatiei sa nu fie de acord cu manipularea subtila si „ajustarile” pe care a Doua Fundatie le aplica Planului Seldon.